Little Black Dress




Fiecare femeie are in garderoba sa rochia de seara neagra – vestimentatia potrivita in momentele in care fie nu vrei sa iesi in evidenta, fie nu stii ce ar trebui sa porti la un anumit eveniment.

Cu alte cuvinte, rochia neagra, mai bine cunoscuta sub denumirea de ”little black dress”, este cea care te scoate din impas intotdeauna, dar trebuie aleasa cu grija. 

Se stie ca fiecare femeie este unica in felul ei, de la frumusetea ei interioara si pana la formele corpului. Tocmai de aceea, este important sa iti gasesti rochia de seara potrivita stilului tau, dar mai ales formelor cu care te-a inzestrat mama natura.

Fie ca ai o silueta zvelta sau una robusta, exista cu siguranta o rochie de seara perfecta pentru fiecare. Pentru ca rochia de seara neagra pe care o alegi sa nu para prea sobra, o poti accesoriza cu bijuterii rosii, pantofi rosii si un plic rosul… sau de ce nu…cu accesorii aurii sau argintii.

Istora rochiei negre:
De mai bine de optzeci de ani, rochia neagra a fost favorita designerilor pe podiumurile de moda, a multor celebritati pentru covorul rosu, dar si arma secreta din dulapul tuturor femeilor. In 1926, Coco Chanel schimba felul in care femeile se imbracau, in momentul in care creeaza o rochie neagra dreapta, pana la genunchi, din jerseu. Denumita “Ford”, rochia in cauza a reusit sa sparga tiparele existente. La momentul acela Vogue a prezis ca “va deveni un fel de uniforma a tuturor femeilor cu bun gust”.

Creatia lui Chanel a fost o adevarata revelatie. Bazata pe linii simple, asemanatoare unei camasi, rochia era pe cat de simpla, pe atat de inovatoare: austera cand toate celelalte modele de rochii erau flamboaiante, scurta si comoda cand restul erau lungi pana la podea si nepractice, sobra si uni cand altele erau in culorile curcubeului. Pe unii i-a socat, dar femeile de pretutindeni s-au indragostit de eleganta si nonsalanta rochiei. Si astfel s-a nascut o vedeta a stilului.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, stilul a continuat aproape neschimbat: pe de o parte datorita rationalizarii textilelor, pe de alta parte pentru ca deja devenise o uniforma (accesorizata in cazul in care era o tinuta profesionala) pentru femeile civile care lucrau in birouri.

Generatia anilor ’60 a creat o dihotomie in designul rochiei negre. Tinerele preferau, in general, o versiune mini a rochiei, iar designerii care se adresau acestei nise au continuat sa incalce regulile – scurtand fusta din ce in ce mai mult, creand decupaje si slituri in fusta sau in partea de sus a rochiei, folosind tesaturi transparente precum tullul, voalul si plasa. Multe alte femei aspirau la modele mai simple si mai clasice, similare celei create de Hubert de Givenchy si purtate de Audrey Hepburn in “Mic dejun la Tiffany’s”.

Anii ’70 au avut si ei partea lor de rochii negre. Unele erau feminine si impodobite cu dantelarii, altele erau simple, lipsite de ornamente. Oricum, in acea perioada culorile intense erau preferate in locul negrului.
In anii ’80, popularitatea jerseurilor, atat pentru tinutele de business dar si pentru cele de seara a readus in prim-plan rochia neagra. Asociata cu nebunia trendurilor, noile designuri incorporau detalii deja populare in acea perioada, precum umerii exagerat de lati. 

Cultura grunge a anilor ’90 a fost martora combinatiilor neasteptate – rochia neagra purtata ori cu sandale, ori cu bocanci, desi rochia in sine continua sa fie simpla din punct de vedere al taieturii si tesaturii.










Un comentariu: